Legea insolvenţei 85/2014 – modificări faţă de prevederile anterioare în domeniu

Legea nr. 85 / 2014, publicată in Monitorul Oficial nr. 466/2014 stabileşte regulile în domeniul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei, având drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.

Principalele modificări aduse de noua lege, faţă de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, abrogată prin Legea nr. 85/2014, sunt:

–  valoarea-prag (cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă) este de 40.000 lei (faţă de 45.000 lei, în Legea 85/2006), iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat;

–  creditor îndreptăţit sa solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţa asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile (faţă de 90 zile, în Legea 85/2006);

–  competenţa de soluţionare a dosarului revine tribunalului in cărei circumscripţie debitorul si-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei (în Legea 85/2006, competenta aparţinea tribunalului în a cărui circumscripţie îşi avea sediul debitorul, fără a fi prevăzută vreo durată minimă în acest sens);

–  cererea privind deschiderea procedurii formulata de către debitor trebuie sa fie însoţită de o serie de înscrisuri, prevăzute şi de Legea 85/2006, solicitându-se în plus, prin noile reglementări, o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora; dovada codului unic de înregistrare şi dovada notificării organului fiscal competent. Referitor la lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive, care se ataşează cererii, s-a mărit perioada referitoare la aceasta, faţă de 120 zile (cca. 4 luni) anterioare înregistrării cererii introductive, prevăzută în Legea 85/2006;

–  durata maximă a perioadei de observaţie (cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment) este de 12 luni calculate de la data deschiderii procedurii; legislaţia anterioară nu prevedea o durată maximă;

–  o noutate introdusă prin Legea nr. 85/2014 se referă la faptul că, in termen de 60 de zile de la data publicării în BPI (Buletinul procedurilor de insolvenţă) a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscala si vor întocmi un raport de inspecţie fiscală. Creditorii bugetari pot să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, daca este cazul, pentru creanţele bugetare constatate prin raport de inspecţie fiscala întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului;

–  debitorul aflat in insolvenţă poate participa la licitaţii publice;

–  furnizorul de utilităţi este îndreptăţit sa întrerupă furnizarea serviciilor daca debitorul nu achita creanţele născute după deschiderea procedurii insolvenţei, aferente serviciilor prestate, în termen de maxim 90 de zile (termen introdus prin Legea nr. 85/2014);

–  după depunerea cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele debitorului, judecătorul-sindic poate dispune, potrivit noilor reglementări, de urgenţă, în camera de consiliu si fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronunţarea hotărârii cu privire la respectiva cerere;

–  administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni (în maxim un an de la data expirării termenului pentru întocmirea raportului asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia insolventei, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii) pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii (in legislaţia anterioara se puteau anula acte/operaţiuni frauduloase încheiate in 3 ani anteriori deschiderii procedurii). Daca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu introduce o astfel de acţiune, o poate face şi comitetul creditorilor, precum si, potrivit reglementărilor actuale, creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală;

–  titularul unei creanţe curente, certe, lichide si exigibile, peste valoarea-prag, născute după data deschiderii procedurii, recunoscuta de administratorul judiciar / judecătorul-sindic, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data recunoaşterii;

–  bunurile pot fi distribuite creditorilor în contul creanţelor pe care le deţin împotriva averii debitorului, la propunerea creditorului (in cazul mai multor propuneri, bunul se va distribui celui care oferă cel mai mare preţ, care nu poate fi sub valoarea stabilita prin raportul de evaluare), cu obligaţia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflaţi pe ordinele de prioritate anterioare si celor de pe aceeaşi ordine de prioritate, similar dacă bunul ar fi fost vândut către un terţ.

–  una dintre condiţiile cerute de lege pentru ca planul de reorganizare sa fie considerat confirmat este ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;

–  modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare, cu confirmarea judecătorului-sindic, fără a se putea depăşi o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea iniţială;

–  debitorul poate beneficia de finanţări în vederea desfăşurării activităţilor curente, în perioada de observaţie, cu aprobarea adunării creditorilor, precum si potrivit planului de reorganizare, acestea având prioritate la restituire.

Privind adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor, s-au introdus următoarele noutăţi:

–     convocarea creditorilor se realizează prin publicare in BPI (Buletinul procedurilor de insolvenţă) cu cel puţin 5 zile anterior tinerii şedinţei. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuata publicarea.

–     comitetul creditorilor se întruneşte ori de câte ori este necesar, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, ori la cererea oricărui membru al comitetului creditorilor (vechea legislaţie prevedea întruniri lunare / ori de câte ori este necesar, la cererea administratorului judiciar / lichidatorului / a cel puţin 2 dintre membrii).