ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 8 din 22 aprilie 2015
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 8 din 22 aprilie 2015
pentru modificarea şi completarea unor acte normative
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 285 din 28 aprilie 2015
Pentru eliminarea apariţiei unor interpretări eronate cu privire la provenienţa sumelor încasate cu titlu de bacşiş, ca fiind sume provenite din comercializarea de bunuri sau prestări de servicii pentru care nu s-au emis bonuri fiscale şi aplicarea în consecinţă a unor sancţiuni contravenţionale nejustificate care implică şi închiderea activităţii operatorilor economici, pentru o perioadă de la o lună la trei luni, indiferent de cuantumul sumei neînregistrate, chiar de la prima abatere, fapt care conduce implicit şi la pierderi însemnate de locuri de muncă,
având în vedere necesitatea introducerii unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus sub formă de bacşiş, în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării acestuia potrivit Codului fiscal,
pentru asigurarea protejării mediului de afaceri, prin asigurarea unui cadru legislativ stimulativ, simplu, transparent şi echilibrat din punctul de vedere al sancţionării contravenţionale,
pentru instituirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu,
pentru întărirea supravegherii şi controlului acestor activităţi,
pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive prin diminuarea economiei subterane prin reducerea componentei de nedeclarare a veniturilor realizate în domeniul comerţului cu amănuntul şi prestărilor de servicii către populaţie.
Pentru stimularea competitivităţii şi reducerea evaziunii fiscale, cu scopul creşterii capacităţii previzionale a autorităţilor în perspectiva aplicării bugetării multianuale, pentru crearea premiselor pentru fiscalizarea economiei informale, precum şi pentru creşterea veniturilor încasate din TVA,
având în vedere necesitatea implementării complete şi la timp a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006 şi prelungit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2010, Hotărârea Guvernului nr. 109/2013 şi Hotărârea Guvernului nr. 225/2015 până în 31 martie 2017, data-limită de finalizare a Proiectului,
pentru faptul că Proiectul este finanţat din două surse: (i) împrumutul în valoare totală de 110 milioane euro; şi (ii) contribuţia României de 32 milioane euro, asigurată de la bugetul de stat, conform art. 3 din Legea de ratificare a Acordului de împrumut nr. 205/2006,
structura Proiectul menţionat cuprinde patru componente, după cum urmează:
1. Componenta I – Reabilitarea infrastructurii instanţelor
2. Componenta II – Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor
3. Componenta III – Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar
4. Componenta IV – Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar.
Pentru faptul că în cadrul primei componente se urmăresc reabilitarea, construirea şi dotarea a cca 19 sedii de instanţe de judecată, prin furnizarea de lucrări, servicii şi bunuri, din care: (i) 14 sedii au fost finalizate în perioada 2010 – 2014; (ii) altele 3 sunt în curs de execuţie şi vor fi finalizate din valoarea totală a împrumutului (110 milioane euro); şi (iii) ultimele 2 au fost începute în cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finanţarea acestora integral din Acordul de împrumut;
având în vedere necesitatea şi urgenţa identificării unei soluţii de finanţare care să permită şi finalizarea celor 2 obiective de investiţii anterior menţionate în cel mai scurt timp posibil (dar nu mai târziu de 31 martie 2017 – data-limită a Acordului de împrumut), pentru a evita deteriorarea fizică a acestora şi întârzieri suplimentare în punerea la dispoziţia justiţiabililor arondaţi acestor instanţe, a unor sedii adecvate, construite la standarde europene, care să faciliteze accesul cetăţenilor la justiţie,
având în vedere consecinţele negative evidente rezultate din nefinalizarea în cel mai scurt timp posibil a celor 2 obiective de investiţii menţionate, generându-se astfel costuri suplimentare cauzate de deteriorarea fizică continuă a celor 2 sedii de instanţă, în condiţiile în care activitatea instanţelor nu se desfăşoară în condiţii adecvate, având în vedere că spaţiul pus la dispoziţia justiţiabililor este insuficient,
având în vedere că dreptul de a utiliza ca surse de finanţare restul rămas disponibil din cadrul Acordului de împrumut (32,4 milioane Euro) şi din contribuţia României la finanţarea acestuia (26,8 milioane euro) poate fi exercitat numai până la data de 31 martie 2017, data-limită a Acordului de împrumut şi, respectiv, a Legii nr. 205/2006 de ratificare a acestuia,
având în vedere că obiectivele de investiţii cuprinse în cadrul Proiectului răspund obiectivelor asumate de Ministerul Justiţiei în Strategia de reformă a sistemului judiciar – “Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi parchetelor”, principiul consacrat în acest capitol fiind “continuarea şi finalizarea tuturor obiectivelor de investiţii în sediile instanţelor, finanţate de Programul Băncii Mondiale privind reforma sistemului judiciar”,
ţinând cont de faptul că, odată cu terminarea lucrărilor şi darea în folosinţă a tronsonului Autostrăzii A2 Cernavodă – Medgidia-Constanţa, vehiculele care realizează aşa-numitul turism de week-end şi nu numai au fost în număr de până la 4.000 de vehicule/oră şi până la 50.000 de vehicule/zi, astfel încât s-au creat, în perioadele de vârf de trafic, aglomerări şi ambuteiaje în zona Agenţiei de Încasare Feteşti, unde se achită tariful de trecere pentru podurile peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă,
luând în considerare faptul că, începând cu anul 2010, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. a implementat sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei – SIEGMCR, realizat în scopul îmbunătăţirii modului de încasare a tarifului de utilizare, precum şi a controlului achitării acestuia, sistem care ar putea fi utilizat şi în cazul aplicării tarifului de trecere,
având în vedere faptul că lipsa adoptării imediate a măsurilor legislative necesare utilizării sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei – SIEGMCR, în cazul aplicării tarifului de trecere, poate crea în continuare aglomerări şi ambuteiaje în zona Agenţiei de Încasare Feteşti care pot conduce la producerea de numeroase accidente rutiere grave,
în vederea asigurării siguranţei rutiere şi prevenirii posibilelor accidente rutiere grave prin evitarea aglomerărilor şi a ambuteiajelor create în zona Agenţiei de Încasare Feteşti,
pentru aplicarea şi colectarea tarifelor de trecere într-un flux liber de trafic care să nu fie perturbat şi care să permită utilizatorilor să plătească tarifele de trecere în cât mai multe locaţii şi prin multiple mijloace de plată,
luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(8) În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcţiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului. Obligaţia privind înregistrarea operaţiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfăşoară activitatea de transport în regim de taxi.”
2. La articolul 1, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins:
“(8^1) În cazul prevăzut la alin. (8), operatorii economici utilizatori au obligaţia să notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, astfel încât utilizatorul să poată să facă dovada comunicării notificării la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, în faţa organelor de control. La momentul comercializării aparatului de marcat electronic fiscal sau ulterior, părţile contractante stabilesc modul în care operatorul economic notifică distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal. Notificarea efectuată în alt mod decât cel stabilit de părţile contractante nu este valabilă.”
3. După articolul 2^1 se introduce un nou articol, articolul 2^2, cu următorul cuprins:
“ART. 2^2
(1) Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici prevăzuţi la art. 1 alin. (1), precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.
(2) Este interzis operatorilor economici prevăzuţi la art. 1 alin. (1) să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
(3) Suma de bani prevăzută la alin. (1) se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
(5) Regulamentul se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.
(6) Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.”
4. La articolul 4 alineatul (12), litera g) se abrogă.
5. La articolul 4 alineatul (12), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“h) să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii;”.
6. La articolul 4 alineatul (12), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
“i) la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor de bani deţinute de personalul operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
7. La articolul 4, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (12^1), cu următorul cuprins:
“(12^1) La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deţinute.”
8. La articolul 10, litera b) se abrogă.
9. La articolul 10, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate, serviciile prestate sau bacşişurile încasate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului, ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, valoarea bacşişurilor încasate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenţa până la preţul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor art. 1 alin. (8);
d) nerespectarea de către utilizatori a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h);”.
10. La articolul 10, literele q) şi w) se abrogă.
11. La articolul 10, litera gg) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“gg) deţinerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special şi/sau în chitanţe.”
12. La articolul 10, după litera gg) se introduc două noi litere, literele hh) şi ii), cu următorul cuprins:
“hh) nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. i);
ii) nerespectarea de către personalul operatorului economic a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12^1).”
13. La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează:
a) cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), ş), t), ţ), v), aa) şi gg), cu amendă în cuantum de 3.000 lei, precum şi cu:
(i) confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contravenţia prevăzută la lit. gg);
(ii) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. ţ);
b) cele prevăzute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee), ff) şi hh), cu amendă în cuantum de 9.000 lei, precum şi cu:
(i) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. a);
(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. cc);
c) cele prevăzute la art. 10 lit. j), k), n) şi r), cu amendă în cuantum de 50.000 lei;
d) cele prevăzute la art. 10 lit. e) şi dd), cu amendă în cuantum de 12.500 lei, precum şi cu:
(i) confiscarea sumelor încasate, pentru contravenţia prevăzută la lit. dd);
(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. e);
e) cele prevăzute la art. 10 lit. c) şi d):
(i) cu avertisment în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(ii) cu amendă în cuantum de 3.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(iii) cu amendă în cuantum de 12.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(iv) cu amendă în cuantum de 17.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(v) cu amendă în cuantum de la 22.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(vi) cu amendă în cuantum de la 27.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi cu:
(vii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni în situaţiile prevăzute la pct. (iv) şi (vi), indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute la pct. (i) – (vi) a fost aplicată sancţiunea prima dată în cadrul termenului de 24 de luni;
(viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. g) şi ii) se sancţionează cu amendă în cuantum de 1.250 lei, care se aplică persoanelor fizice.”
14. La articolul 12, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din cuantumul amenzii prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (2), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(4) Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea nu suspendă executarea în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) şi cc).
(5) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, avertismentul ca sancţiune contravenţională principală nu se aplică în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) şi dd), cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i).”
ART. II
După alineatul (1) al articolului 3 din Legea nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 25 mai 2006, cu completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Contribuţia prevăzută la alin. (1) se va utiliza pentru realizarea activităţilor legate de proiect, inclusiv pentru realizarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului. Sumele din această contribuţie ce urmează a fi alocate pentru fiecare obiectiv în parte, agreate în prealabil cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se vor stabili prin ordin al ministrului justiţiei, în calitate de reprezentant al agenţiei de implementare şi de ordonator principal de credite.”
ART. III
Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (1), după litera a^2) se introduce o nouă literă, litera a^3), cu următorul cuprins:
“a^3) vehicul mixt – vehicul destinat prin construcţie pentru transportul de persoane şi marfă în compartimente separate;”.
2. La articolul 1 alineatul (1), literele c), f), j) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“c) distribuitori – persoanele juridice agreate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., în condiţii prevăzute în normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, precum şi subunităţile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., care încasează tariful de utilizare şi/sau tariful de trecere şi înregistrează informaţiile în baza de date a sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei;
………………………………………………………………..
f) tarif de trecere – o anumită sumă care se plăteşte pentru un vehicul în funcţie de distanţa parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din reţeaua de drumuri naţionale din România, şi de tipul vehiculului;
………………………………………………………………..
j) rovinietă – înregistrarea în format electronic a tarifului de utilizare;
………………………………………………………………..
n) sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei – sistem informatic ce permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere, denumit în continuare SIEGMCR;”.
3. La articolul 1 alineatul (1), după litera n) se introduc trei noi litere, literele o) – q), cu următorul cuprins:
“o) mijloace tehnice – echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt:
(i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;
(ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;
p) peaj – înregistrarea în format electronic a tarifului de trecere;
q) trecere – parcurgerea, o singură dată, într-un sens, a unei distanţe de pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din reţeaua de drumuri naţionale din România, pe care se aplică tariful de trecere.”
4. La articolul 1, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1^1) Rovinieta valabilă reprezintă înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informaţiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data şi ora pentru care se efectuează verificarea.”
5. La articolul 1, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:
“(1^2) Peaj valabil reprezintă înregistrarea, în baza de date a SIEGMCR, a informaţiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de trecere pentru un vehicul, a cărui perioadă de valabilitate nu a expirat.”
6. La articolul 1, alineatul (2^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2^1) Tariful de utilizare se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor/reşedinţelor de judeţ, între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea.”
7. La articolul 1, după alineatul (2^2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^3) – (2^6), cu următorul cuprins:
“(2^3) Tarifele de utilizare, tarifele de trecere şi tarifele de concesiune nu pot fi impuse în acelaşi timp unui vehicul pentru utilizarea unui singur sector de drum.
(2^4) Pe reţeaua de drumuri naţionale din România unde este perceput tariful de utilizare se poate aplica şi tariful de trecere numai pentru utilizarea podurilor, tunelurilor şi trecătorilor de munte.
(2^5) Sectoarele de drum, podurile, tunelurile, trecătorile de munte de pe reţeaua de drumuri naţionale din România pe care se aplică tariful de trecere sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(2^6) Tariful de utilizare şi tariful de trecere se achită în funcţie de tipul vehiculului şi se aplică în mod nediscriminatoriu utilizatorilor români şi străini pentru toate vehiculele înmatriculate care utilizează reţeaua de drumuri naţionale din România pe parcursul unei perioade date sau, după caz, o anumită distanţă de pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care fac parte din reţeaua de drumuri naţionale din România.”
8. La articolul 1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(5) Vehiculele de transport mixt se asimilează, din punct de vedere al aplicării tarifului de utilizare şi al tarifului de trecere, cu vehiculele de transport marfă.”
9. La articolul 1, după alineatul (7^1) se introduc trei noi alineate, alineatele (7^2) – (7^4), cu următorul cuprins:
“(7^2) Tariful de trecere se achită înainte de trecere.
(7^3) Prin excepţie de la prevederile alin. (7^2), tariful de trecere poate fi achitat până cel târziu la ora 24,00 a următoarei zile în care a fost efectuată trecerea.
(7^4) Tariful de trecere neutilizat într-o perioadă de 12 luni de la data achitării îşi pierde valabilitatea.”
10. La articolul 1, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(8) Perioada de valabilitate a rovinietei începe de la ora 0,00 a zilei solicitate de utilizator şi expiră la ora 24,00 a ultimei zile a duratei pentru care a fost achitat tariful de utilizare.”
11. La articolul 1, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins:
“(8^1) Dacă ziua de început a perioadei de valabilitate a rovinietei este ziua în curs, valabilitatea acesteia începe la ora înregistrării informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare în baza de date a SIEGMCR şi expiră la ora 24,00 a ultimei zile a duratei pentru care acesta a fost achitat.”
12. La articolul 1, alineatele (9) – (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(9) Încasarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, înregistrarea în baza de date a informaţiilor privind achitarea acestora şi eliberarea documentelor care atestă achitarea se fac de către distribuitori. Datele, modul de înregistrare al acestora în baza de date a SIEGMCR şi documentele care atestă achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, precum şi modul de aplicare a acestora se stabilesc prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(10) În cazul schimbării utilizatorului vehiculului, rovinieta şi peajul îşi menţin valabilitatea.
(11) În cazul radierii din circulaţie a vehiculului, utilizatorului i se va returna, la cererea scrisă a acestuia, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., contravaloarea tarifului de utilizare, corespunzătoare perioadei de neutilizare şi contravaloarea tarifului de trecere corespunzătoare numărului de treceri neutilizate, în condiţiile stabilite prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
13. La articolul 1, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(13) În cazul schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului, rovinieta şi peajul îşi menţin valabilitatea în condiţiile în care în baza de date a autorităţii de înmatriculare este operată modificarea respectivă. Autoritatea de înmatriculare este obligată să asigure, pe bază de protocol, accesul zilnic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. la baza de date privind modificările cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare.”
14. La articolul 1^1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Nivelul tarifului de trecere, sectoarele de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care fac parte din reţeaua de drumuri naţionale din România pe care tariful de trecere se înregistrează prin intermediul SIEGMCR, precum şi data de la care acesta se aplică, se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, la propunerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.”
15. La articolul 1^1, alineatul (4) se abrogă.
16. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele:
a) deţinute în proprietate sau, după caz, folosite în baza unui drept legal, conform datelor înscrise în certificatul de înmatriculare, de:
(i) unităţile Ministerului Apărării Naţionale;
(ii) unităţile Ministerului Afacerilor Interne;
(iii) unităţile Serviciului Român de Informaţii;
(iv) unităţile Serviciului de Informaţii Externe;
(v) unităţile Serviciului de Protecţie şi Pază;
(vi) unităţile Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
(vii) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia;
(viii) serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgentă, reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgentă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
(ix) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. şi subunităţile acesteia;
(x) Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;
(xi) Societatea Naţională de Cruce Roşie din România;
(xii) serviciile de ambulanţă;
b) istorice, conform celor înscrise în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a vehiculului;
c) prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte;
d) folosite exclusiv în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial-administrativă a unei localităţi.”
17. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
“(1^1) Sunt exceptate de la plata tarifului de trecere vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) – c), precum şi:
a) vehiculele care desfăşoară activităţi pentru asigurarea pazei patrimoniului drumurilor publice, întreţinerea curentă pe timp de vară şi iarnă, lucrări de siguranţă rutieră pe distanţa aflată pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte pe care se aplică tariful de trecere;
b) autoturismele deţinute în proprietate sau, după caz, folosite în baza unui drept legal, conform datelor înscrise în certificatul de înmatriculare, de persoanele fizice care au domiciliul situat de o parte a podului, tunelului sau trecătoarei de munte pe care se aplică tariful de trecere şi locul de muncă sau teren agricol deţinut în baza unui titlu de proprietate, de cealaltă parte a podului, tunelului sau trecătoarei de munte pe care se aplică tariful de trecere, şi care utilizează podul, tunelul sau trecătoarea de munte pentru a se deplasa la/de la serviciu/teren agricol – de la/la domiciliu.”
18. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii) – (xii), lit. b) – d) sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt înregistrate, ca vehicule exceptate, în baza de date a SIEGMCR.”
19. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins:
“(2^1) Vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i) – (vii) sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt marcate, de către Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, ca exceptate de la plata tarifului de utilizare.
(2^2) Începând cu data de la care înregistrarea tarifului de trecere se realizează prin SIEGMCR, vehiculele prevăzute la alin. (1^1) sunt exceptate de la plata tarifului de trecere numai dacă sunt înregistrate, ca vehicule exceptate, în baza de date a SIEGMCR.”
20. La articolul 3, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Obligaţia de a solicita înscrierea/eliminarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii) – (xii), lit. b) – d) şi alin. (1^1) în/din baza de date a SIEGMCR şi marcarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i) – (vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate revine utilizatorilor acestora.
(4) Documentele necesare şi condiţiile de înscriere/eliminare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii) – (xii), lit. b) – d) şi alin. (1^1) în/din baza de date a SIEGMCR şi de marcare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i) – (vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate se stabilesc prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
21. La articolul 3, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:
“(5) Începând cu data de la care înregistrarea tarifului de trecere se realizează prin SIEGMCR, vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii) – (xii), lit. b) – c), înscrise în baza de date ca exceptate de la plata tarifului de utilizare, sunt exceptate şi de la obligaţia de plată a tarifului de trecere, fără a mai fi necesară solicitarea înscrierii acestora în baza de date a SIEGMCR.
(6) Începând cu data de la care înregistrarea tarifului de trecere se realizează prin SIEGMCR, vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i) – (vii), marcate ca exceptate de la plata tarifului de utilizare de către Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, sunt exceptate şi de la obligaţia de plată a tarifului de trecere, fără a mai fi necesară solicitarea marcării de către Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, ca exceptate de la plata tarifului de trecere.”
22. La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Tarifele de trecere pot fi stabilite în lei sau în euro.”
23. La articolul 6, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5) – (8), cu următorul cuprins:
“(5) Tarifele de trecere stabilite în lei se achită de către utilizatorii români în lei şi de către utilizatorii străini în lei sau în valute liber convertibile cotate pe piaţa valutară, la cursul de schimb valabil pentru prima zi a lunii octombrie, comunicat de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, curs aplicat începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor.
(6) Tarifele de trecere stabilite în euro se achită de către utilizatorii români în lei şi de către utilizatorii străini în lei sau în valute liber convertibile cotate pe piaţa valutară, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului transporturilor prevăzut la art. 1^1 alin. (3).
(7) Nivelul în lei sau în alte valute al tarifelor de trecere stabilite în euro se actualizează anual, în funcţie de cursul monedei europene euro, valabil pentru prima zi a lunii octombrie, comunicat de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, curs aplicat începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor.
(8) Tarifele menţionate la alin. (7) se aplică la valoarea întreagă, fără monedă divizionară.”
24. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 7
(1) Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
(2) Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de trecere revine în exclusivitate utilizatorilor.”
25. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 8
(1) Fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.”
26. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
“(1^1) Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.”
27. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Contravenţia prevăzută la alin. (1^1), se consideră săvârşită după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (7^3).”
28. La articolul 8, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu următorul cuprins:
“(3^2) Cuantumul amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) şi (1^1) este prevăzut în anexa nr. 2, respectiv anexa nr. 4, care poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.”
29. La articolul 8, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(5) Amenzile contravenţionale se pot aplica atât pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cât şi în punctele de trecere a frontierei de stat, la ieşirea din România.”
30. La articolul 8, alineatul (7) se abrogă.
31. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 9
(1) Constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 8 se face de către:
a) inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare;
b) poliţia rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare;
c) personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. care efectuează controlul:
(i) în punctele de trecere a frontierei de stat, prin intermediul terminalelor de interogare;
(ii) pe reţeaua de drumuri naţionale din România, prin intermediul sistemelor de camere video;
d) personalul poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare.
(3) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 8 se face de către personalul prevăzut la alin. 2.
(4) În cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) aplică sancţiunea şi încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(5) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei întocmit conform alin. (4) se încheie în lipsa contravenientului.
(6) În cazul utilizatorilor români sau străini, dacă se constată prin intermediul terminalelor de interogare lipsa rovinietei valabile, personalul abilitat aplică sancţiunea şi încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei după identificarea contravenientului utilizator român sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini, proces-verbal de constatare a contravenţiei care poate fi încheiat şi în lipsa contravenientului.
(7) În cazul utilizatorilor români sau străini, dacă se constată prin intermediul terminalelor de interogare lipsa peajului valabil, personalul abilitat aplică sancţiunea şi încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (7^3) şi după identificarea contravenientului, utilizator român sau străin, proces-verbal de constatare a contravenţiei care poate fi încheiat şi în lipsa contravenientului.
(8) Pentru lipsa rovinietei valabile, procesul-verbal se comunică contravenientului în termen de cel mult două luni de la data constatării contravenţiei, interval pentru care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru lipsa rovinietei valabile pentru acelaşi vehicul.
(9) Terminalele de interogare necesare constatării contravenţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) vor fi puse la dispoziţia agenţilor constatatori şi întreţinute, în mod gratuit, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.”
32. Articolul 10^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 10^1
Prin derogare de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contravenienţilor cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul.”
33. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 11
Aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere nu exonerează utilizatorii români şi străini de la plata celorlalte tarife percepute de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., prevăzute de legislaţia în vigoare.”
34. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 12
Sumele încasate în urma aplicării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. a tarifului de utilizare şi a tarifelor de trecere se constituie venit la dispoziţia acesteia şi vor fi utilizate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea, exploatarea şi modernizarea drumurilor de interes naţional, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.”
35. După articolul 12^1 se introduce un nou articol, articolul 12^2, cu următorul cuprins:
“ART. 12^1
(1) Prevederile art. 1 alin. (1) lit. c), lit. n), lit. o), lit. p), alin. (1^2), alin. (7^3), alin. (7^4), alin. (9) – (11), alin. (13), art. 1^1 alin. (3), art. 3 alin. (1^1), alin. (2^1), alin. (2^2), alin. (3) – (6), art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (1^1), alin. (2), alin. (3^2) – (5), art. 9, art. 10 şi art. 10^1 nu se aplică tarifelor de trecere pentru care informaţiile privind achitarea tarifului, gestiunea datelor privind vehiculele cu drept de trecere, monitorizarea şi controlul achitării acestora nu se înregistrează prin intermediul SIEGMCR.
(2) Nivelul şi modul de aplicare a tarifului de trecere care nu se înregistrează prin intermediul SIEGMCR se reglementează prin ordin al ministrului transporturilor.”
36. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 14
Anexele nr. 1 – 4 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.”
37. După anexa nr. 2 se introduc două noi anexe, anexele nr. 3 şi 4, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. IV
(1) Începând cu data de la care înregistrarea tarifului de trecere se realizează prin SIEGMCR, pentru tarifele de trecere achitate anticipat pentru riverani în conformitate cu Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., cu modificările şi completările ulterioare, şi neutilizate, utilizatorul poate solicita restituirea contravalorii la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., în condiţii stabilite prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) Tarifele de trecere achitate anticipat pentru 20 de treceri şi prevăzute în Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 şi neutilizate îşi menţin valabilitatea şi după data de la care înregistrarea tarifului de trecere se va realiza prin SIEGMCR.
ART. V
Prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 157/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2009, nu se aplică pentru infrastructuri sau îmbunătăţiri ale infrastructurii, inclusiv reparaţii structurale semnificative, finalizate cu cel mult 30 de ani înainte de 10 iunie 2008, la care modalităţile de taxare sunt deja în aplicare sau finalizate cu cel mult de 30 de ani înainte de stabilirea noilor modalităţi de taxare.
ART. VI
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor va emite norme metodologice pentru aplicarea, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., a tarifului de utilizare şi a tarifelor de trecere, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor va actualiza Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.
ART. VII
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
ART. VIII
(1) Dispoziţiile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. I pct. 9, 11, 12, 13, 14, 15 şi 16, precum şi la art. III pct. 26 intră în vigoare la 10 zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Operatorii economici care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu au stabilit cu distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată modul de efectuare a notificării în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal, aceasta se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea
Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul justiţiei,
Robert Marius Cazanciuc
Ministrul transporturilor,
Ioan Rus
Ministrul apărării naţionale,
Mircea Duşa
Bucureşti, 22 aprilie 2015.
Nr. 8.
ANEXA 1
(Anexa nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002)
Sectoarele de drum, podurile, tunelurile, trecătorile de munte de pe reţeaua de drumuri naţionale din România pe care se aplică tariful de trecere
______________________________________________________________________________
|Nr. | Indicativ | Sectoarele de drum, podurile, tunelurile, trecătorile de |
|crt.| drum | munte de pe reţeaua de drumuri naţionale din România pe care|
| | | se aplică tariful de trecere |
|____|___________|_____________________________________________________________|
| 1 | DN 5 | Pod peste Dunăre între Giurgiu şi Ruse*) |
|____|___________|_____________________________________________________________|
| 2 | DN 2A | Pod peste Dunăre între Giurgeni şi Vadu Oii |
|____|___________|_____________________________________________________________|
| 3 | A2 | Poduri peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă |
|____|___________|_____________________________________________________________|
*) Tariful de trecere se percepe numai pentru sensul Giurgiu – Ruse.
ANEXA 2
(Anexa nr. 4 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002)
Cuantumul amenzii contravenţionale aplicabile utilizatorilor în cazul lipsei peajului valabil
______________________________________________________________________________
| | Tip vehicul | Cuantumul amenzii |
| | | contravenţionale |
| | | (lei) |
| | |___________________|
| | | minim | maxim |
|___|______________________________________________________|_________|_________|
| 1 | a) Vehicule rutiere de transport persoane cu cel | 130 | 260 |
| | mult 8 + 1 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul | | |
| | auto – autoturisme | | |
| | b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată | | |
| | mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele | | |
| | rutiere de transport persoane | | |
|___|______________________________________________________|_________|_________|
| 2 | a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult| 470 | 940 |
| | de 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto, şi| | |
| | maximum 23 de locuri pe scaune, inclusiv conducătorul| | |
| | auto | | |
| | b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată | | |
| | mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, | | |
| | exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane | | |
|___|______________________________________________________|_________|_________|
| 3 | a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult| 640 | 1.280 |
| | de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul | | |
| | auto) | | |
| | b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată | | |
| | mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe | | |
| | (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport | | |
| | persoane | | |
|___|______________________________________________________|_________|_________|
| 4 | Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai| 910 | 1.820 |
| | mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe | | |
| | (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport | | |
| | persoane | | |
|___|______________________________________________________|_________|_________|
—————
Category: Legislatie
